WATCH PR este un proiect civic al Asociației Casa Bună și RISE Project prin care vrem să reducem impostura și să creștem transparentizarea și integritatea.
Joi, 6 aprilie, în cadrul evenimentului “De ce avem nevoie de watchdog. Ce am învățat într-un an”, am împărtășit cu presa, cu reprezentanți ai ambasadelor, ai societății civile, mediului de afaceri și clasei politice ce a însemnat un an de experiență în construirea unui watchdog, ce provocări am avut, dar și cu ce planuri și speranțe mergem înainte. E îmbucurător, ca inițiativă civică, să găsești parteneri de dialog și oameni și instituții cu adevărat interesate de respectarea legii și transparentizare, în contextul în care de obicei ne confruntăm cu piedici, ostilitate sau chiar amenințări.
Obiectivul WATCH PR este să creăm o hartă a imposturii și a corupției și să oferim instrumente accesibile de analiză și control a celor aflați în funcții publice. Vrem ca, înainte de a merge la vot, românii să poată alege în cunoștință de cauză. Peste 60 voluntari lucrează la investigații pe bază de documente publice, verificând astfel cât de uimitor de “norocoși” sunt cei mai mulți dintre politicienii români.
Au vorbit despre experiențele dintr-un an de Watch PR coordonatorii voluntarilor, Valeriu Nicolae – publicist și fondator al Asociației Casa Bună, Ana Poenariu – jurnalist de investigație la RISE Project, Cornel Zainea – fost deputat și membru al Comisiei de mediu.
Cursurile prin care aceștia au instruit voluntarii, “Transparență și competențe în funcții publice” – coordonat de Valeriu Nicolae, “Transparență și integritate în sectorul public” – coordonat de Ana Poenariu și “Impactul defrișărilor ilegale în România” – coordonat de Cornel Zainea, dau mai departe instrumente și metodologii prin care acești devin cetățeni conștienți și implicați civic, cu resurse de informare care le permit să aibă cultură civică și să voteze informat.
Valeriu Nicolae: “Scopul nostru este sa reducem impostura și să creștem transparentizarea și integritatea. Sunt o mulțime de anomalii în declarațiile de avere și în CV-urile politicienilor și ale celor care ocupă funcții publice. E o bătaie de joc fata de lege. Prin presiune, vrem să îmbunătățim sistemul și, încet, încet producem schimbări. De exemplu, în momentul de față a crescut exponențial numărul de jurnaliști care se uită la problemele din CV-urile deputaților noștri sau ale oamenilor care lucrează în administrația publică. Presiunea a funcționat mult mai bine decât ne-am așteptat noi. Pentru asta avem nevoie de cât mai mult sprijin.”
Pe lângă profilurile a peste 100 de parlamentari, am analizat și sumele forfetare încasate de aceștia fără justificare. Am calculat ce procent din parlamentari cheltuie peste 13.000 de lei lunar fără justificare. PSD e în top cu 77% dintre parlamentari. USR are doar 31% dintre parlamentari care încasează sume atât de mari. Dar media USR rămâne sus, 10.836 lei pe cap de parlamentar.
Cornel Zainea, inginer IT, voluntar în munca de cercetare și coordonator al cursului “Impactul defrișărilor ilegale”:
“Planurile noastre sunt de a ajuta alegătorii să voteze în 2024 cât mai informat și să facem un fel de portret al parlamentarului român. Am analizat în primul nostru raport 50 de parlamentari de la principalele partide, PSD și PNL, pe baza CV-urilor, declarațiilor de avere și interese, să vedem cum s-au îmbogățit în timp, cum au evoluat profesional, la unii salturile fiind halucinante. Apoi am analizat 50 de parlamentari care sunt din comisiile de apărare, de control al serviciilor secrete și CSAT (important mai ales în contextul conflictului de la graniță).
Vrem să analizăm toți parlamentarii români, avem deja o metodologie de lucru și ce ne bucură este că avem din ce în ce mai mulți oameni implicați, devin curioși, evident, sunt șocați când descoperă anumite informații în documente publice. Sunt oamenii cu CV-uri foarte ciudate, care în mod clar nu au ce căuta în Parlament, și vrem ca prin transparentizarea acestor lucruri oamenii să devină conștienți că trebuie să voteze mult mai informat, să știe cine este parlamentarul care îi reprezintă.”
Ana Poenariu, jurnalist de investigație RISE Project:
“Am intrat în proiect pentru că avem aceleași principii și valori în direcția asta, în sensul că eu chiar cred că oricine poate fi jurnalist de investigație, îi trebuie doar puțină curiozitate și în același timp îi mai trebuie o muncă metodică. M-a bucurat foarte mult că voluntarii pe care i-am avut la cursul “Transparență și integritate în sectorul public” au deprins calitățile astea. Pentru mine a fost foarte încurajator că, pe lângă tineri, aveam voluntari care erau trecuți de 50 de ani. Cred că rolul nostru ca watchdog sau ca jurnaliști este să găsim omul ăla bun într-o instituție publică. În fiecare instituție publică din România există acest om bun. Doar trebuie să îl găsim. Ce am învățat voluntarii de la cursul meu este că există metode publice prin care pot ajunge la informații, le-am dat, evident, și niște tool-uri pe care le folosim noi, în munca noastră și, pe lângă asta, i-am învățat cum să se adreseze instituțiilor publice fără să provoace scandal, dar și cum să facă o cerere de chemare în judecată.”
Cătălin Negrea, cercetător, despre experiența sa de voluntar în acest proiect:
“Am constatat, ca și ceilalți voluntari implicați în proiect, că nu prea mai avem presă credibilă, cu puține excepții, că nu prea mai avem mecanisme de control, instituții care să asigure integritatea și să demaște corupția. Așa că, în lipsa unor mecanisme de control profesioniste încercăm noi, amatorii, să vedem ce se poate face.
Primul lucru pe care îl fac voluntarii este să analizeze CV-urile. Ne uităm peste CV-urile tuturor parlamentarilor, și nu numai. Deși toți parlamentarii ar trebui să aibă CV-urile publice, există parlamentari care nu le-au publicat sau chiar există un caz, al domnului Roman, care a avut CV public și acum nu mai are.
Când am început să facem analize erau câteva zeci care nu aveau CV-urile publicate, lucrul îmbucurător este că presiunea funcționează în general, pentru că majoritatea nu ne-au răspuns nimic atunci când le-am cerut să își publice CV-ul, dar și l-au publicat. Dintre cei care încă nu îl au public, doamna Șoșoacă ne-a trimis înapoi un email foarte supărat prin care ne solicita datele de identificare. Mai greu este când există un CV, dar el este neclar, de exemplu domnul Ciolacu are vreo 17 ani în care nu menționează vreo activitate, avem voluntari cu aproape la fel mulți ani câți are domnul Ciolacu lipsă în CV. Verificăm informațiile foarte bine, ele trec prin analiza a cel puțin trei voluntari, încercăm să fim cât mai riguroși și ne asigurăm că publicăm date exacte.
Deși voluntarii se pot implica activ pentru o perioadă limitată de timp, după ce trec prin proiectul nostru rămân cetățeni mult mai informați, cu niște reflexe civice foarte sănătoase. Când văd o listă electorală vor merge mai întâi să verifice CV-ul, declarațiile de avere și interese, toate publice, se vor uita pe istoricul lui, vor ști să verifice niște informații elementare, dacă politicianul respectiv a demonstrat în cariera lui este pregătit pentru funcție, dacă este integru, și apoi să voteze în cunoștință de cauză. Sunt deja sute de oameni care au trecut prin grupul nostru și care pot da aceste cunoștințe mai departe. Asta mi se pare un câștig foarte valoros, că producem cetățeni implicați.”
Voluntarii primesc sprijin juridic prin avocata proiectului, Diana Iașciurjinschi, cu ajutorul căreia identifică care sunt cazurile care țin de transparență, integritate și competență în sectorul public precum și de defrișări ilegale, care sunt cauzele care le generează și stabilesc cum ar putea fi eliminate. Pe baza acestei colaborări, voluntarii vor stabili care sunt cazurile care să fie aduse în atenția societății și a autorităților, prin inițierea unor campanii de advocacy (în cadrul cărora să fie promovate petiții online, sesizări, litigări strategice și întâlniri cu factori de decizie și consultări cu organisme de decizie). Scopul tuturor acestor acțiuni este de a sensibiliza și responsabiliza opinia publică cu privire la problemele sesizate și mai ales de a determina schimbări, reforme în legislație, politică, mediul universitar, administrație publică.
Prin munca voluntarilor Watch PR și Integritate pe bune am descoperit o mulțime de anomalii în declarațiile de avere și în CV-urile politicienilor și ale celor care ocupă funcții publice. E o bătaie de joc față de lege și experiența arată că doar cu presiune putem să schimbăm asta. Noi construim un watchdog prin care informațiile publice să nu mai fie opționale. Dacă va fi necesar, vom ajunge și la acțiuni în instanță pentru a arăta că transparența și integritatea nu sunt opționale.
***
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. Proiectul WATCH PR este derulat de Asociația Casa Bună în parteneriat cu RISE Project, cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
