Planeta Nucșoara. Festival mic pentru visuri mari

Emoții, amintiri și planuri de viitor la cald, după ce Planeta Nucșoara  s-a deschis publicului larg. Creând această poveste ni s-a deschis un nou univers al posibilităților de povestire și dezvoltare a locului, dar și o poartă larg deschisă spre a consolida familia extinsă Casa Bună…aceea cu stihii, voluntari și susținători la un loc, toți, aceeași echipă, fără de care visurile trăite cu și pentru copii n-ar putea prinde aripi,

Festivalul mic pentru visuri mari a ținut în „backstage” 99% muncă ca la balamuc și 1% bucurie … dar bucuria aceea e inegalabilă și imposibil de povestit sau de trăit dacă nu ai făcut parte din „regimentul”: 

• ✨ muncește și nu te sui în mașină înapoi acasă;
• ✨ trezirea cu găinile, culcat de la 1 dimineața doar după ce umplem ouăle pentru postul 1;
• ✨ ședință tehnică de urgență la 22:00;
• ✨ a picat planul A și backup B …inventează un plan C;
• ✨ ia baloții, pune baloții;
• ✨ om pierdut în pădure, recuperează-l;
• ✨ nu facem față în post, trimiteți ajutoare;
• ✨ toalete și corturi, construcții de moment.

Toată aventura s-a plimbat de la muncă la extaz și din tornadă într-un cer de liniște, dans și împlinire. Festivalul mic pentru visuri mari a avut în schimb și o „scenă principală” în care cei aproximativ cei aproximativ 50 de mini-nucșoreni și cei 150 de participanți ne-au îndestulat cu zâmbete și entuziasm. Știm că nu le-am propus un „festival lejer”.

Au avut :

• ✨ de pus ceasul să sune pentru treziri matinale;
• ✨ de urcat și coborât;
• ✨ de parcurs probe care mai de care;
• ✨ de alergat spre podium;
• ✨ de bricolat propriile suveniruri;
• ✨ de ieșit din zona de confort  pentru a se bucura de gustări, mese festive, ceaune, liniști și dansuri, muzici…dar cam asta era ideea, căci altfel te bucuri de un vârf dacă l-ai urcat la picior și altfel dacă te-ai lăsat urcat de cabină.

Vinerea a fost dedicată integral comunității. Copiii din Nucșoara s-au înghesuit la linia de start pentru Cursa Copiilor. Echipe, carnețele de traseu și 10 probe de parcurs în viteză în lupta pentru podiumul cu premii surpriză care au sunat a aventură:

• 🏃‍♂️ buștenii au urcat și au coborât de pe vf. Valeriu
• 🏃‍♂️ „pânza de păianjen” cu clopoței n-a iertat pe nimeni la strecurat și echilibru
• 🏃‍♂️ D. s-a bucurat ca-l are în echipă de micul K. la cățăratul în copac 
• 🏃‍♂️ găleata de apă n-a urcat singură la deal
• 🏃‍♂️ focul la amnar a dat apa în aburi
• 🏃‍♂️ 50 de puncte la tras cu arcul căci altfel nu treci mai departe
• 🏃‍♂️ insectă la borcan: poză la broscuță
• 🏃‍♂️ vine iarna, crapă lemnul
• 🏃‍♂️ căutarea de plante comestibile legați de picioare a lipit la propriu echipa.

Pizza la echipele obosite, dar pline de povești de pe traseu și am făcut loc Concursului Culinar cu premii. Am scăpat de diabet după dezmățul celor 11 feluri de prăjituri locale și am onorat mamele cu premii casnice, utile, numai bune pentru a-și consolida și îmbunătăți munca în bucătărie. 

„Doar atât, doamna?”…da, ne-am obișnuit cu mai mult timp împreună dar e vremea să povestim și altora ce lucruri grozave facem noi în Nucșoara.

Așadar, sâmbătă și duminică am fost gazdele invitaților de pretutindeni. În prima zi, familii și prietenii s-au aliniat adormiți dar curioși la start pentru Cursa Culturală. Pozele și poveștile de după deconspiră:

• 🏃‍♂️ găinușe alergate, dar nu stresate, cu ouă surpriză găsite 
• 🏃‍♂️ povești grele ale partizanilor femei spuse pe înțelesul tuturor și trăite în joacă și cu seriozitate la cățărat în copaci și tras cu arcul
• 🏃‍♂️ livezi scuturate cu spor de la vecini cu mânuire dibace a prăjinii „coșuleț”
• 🏃‍♂️ oițe mângâiate blând și mulse alături de profesioniști
• 🏃‍♂️ bușteni întreiți la joagăr și crăpați de lemne de cei mici și cei mari deopotrivă
• 🏃‍♂️ povești parcurse despre consumul responsabil al apei, venite de fundul lacului, gâfâieli serioase cu cele 2 găleți cărate cale de-o potecă și-un deal, dar și o răsuflare de ușurare la vederea destinatarul cu băsmăluță și zâmbet de peste 80 de ani
• 🏃‍♂️ sfori și noduri pe verticală pentru vârful de copac în care se ascund identificări de plante locale
• 🏃‍♂️ orășeni împrieteniți cu coasa și furca 
• 🏃‍♂️ muchia cu priveliști din care proba animalelor sălbatice urlă a lup la fiecare greșeală în fișe
• 🏃‍♂️ supraviețuitori pe lacul Învârtita cu cauciuc de camion și scânduri în căutarea peștelui de la catarg.

S-a muncit și s-a primit ștampila probei. S-a rezolvat misiunea și s-a primit gustarea. „Vedetele” cursei au fost poveștile locului, gazdele, chiar oameni ai locului…totul sincer, totul pe bune.

Zâmbetele și oboseala de la poarta de finish au aterizat la țanc la Masa Festivă de la lac. Proba 11, necompetițională, fără griji: oare ce preparat e mai fandosit? Se gustă din toate, se liniștesc privirile pe marginea lacului și în armonia poveștilor-foto de Nucșoara surprinse poetic de echipa Carpathia. Vocea El Madre și chitara Sorin Șega au umplut spațiul cu simțiri muzicale și împreună cu restul „setting-ului” au înnobilat unul dintre cele mai frumoase buzunare ale Nucșoarei, pe care timpul sperăm să ne îngăduie să-l mai animăm.

Nu-i suficient? Mai avem. Turneul experiențelor ne conduce în poiana cea mare.  Activități, jocuri și spații neconvenționale expoziționale mocnesc la foc mic încă din prima parte a zilei. S-au oferit porții potrivite de:

• 🖌️ ateliere „ca în tabără”;
• 🖌️ meștereală cu invitați locali;
• 🖌️ povești active;
• 🖌️ grătare și băuturi;
• 🖌️ picioare la apă, soare și pufi;
• 🖌️ dar și premiere cu brânză, must și alte delicii locale.

Ne-am pus în starea de muzică pe iarbă și baloți și am lăsat magia să circule odată cu chemarea tulnicului de pe dealul „Planeta Nucșoara”. Odă și mulțumiri vocilor feminine care ne-au vrăjit: Prima Dragoste și Valeria Stoica, sunetelor și poveștilor muzicale care ne-au adâncit: Delta pe Obraz și melodiilor-energiilor care au spart bariera scenei: Eye Drops.

Ziua 2 mai lasă semne că există putere. Încurajăm energia cu un mic dejun de campioni și împărțim echipele de drum pentru plimbare la pas, tură de bicicletă și plimbarea vedetă cu căruța. Ne-am ținut promisiunea să „pierdem” participanții în lumea fagilor seculari, în poieni cu ferigi, pe poteci și nepoteci, pe dealuri cu priveliști, pe la lacuri, printre poveștile ce definesc acest peisaj natural și cultural deopotrivă. S-a urcat și s-a și poposit, s-a coborât, din nou, cu poftă de mâncare, tot la Cabană Bună.

La ceaune și tăvi încălzite, s-a făcut șir indian. S-a umplut curtea de povești și gustări, s-au umplut locurile la suveniruri bricolate. Prăjituri lăudate și parcă niciodată suficiente la o singură degustare.

Se inchieie muzical și sensibil cu Andra Andriucă, se mai încheia o dată muzical, cu stil, ritm și printre bănci, alături de Soul Serenade. Curtea-amfiteatru a căpătat viață, invitații sperăm că s-au împachetat cu amintiri frumoase, copiii Casa Bună continuă prin acest efort și veselie colectivă taberele-experiențe și programele educaționale de la Nucșoara și prindem curaj să punem țărușii unui centru educațional outdoor mult mai încăpător, care să deservească copii și adulți de pretutindeni.

Nu a fost un eveniment perfect. Ne urmărește lista lucrurilor de îmbunătățit, și în același timp ne dă mult curaj bucuria cu care a fost primită toată povestea. 

💛 Mulțumiri la scenă deschisă tribului Casa Bună pentru o mobilizare exemplară și un spirit de echipă cum rar întâlnești. Mulțumiri invitaților care ne-au onorat cu prezența, care ne-au acceptat imperfecțiunile și care ne ajută și ne mobilizează să dăm ce putem noi mai bun în misiunea de a face bine. Mulțumiri, nu în ultimul rând, sponsorilor și partenerilor fără de care, știți voi, nu s-ar fi putut mișca nimic: Pădurea de Mâine, Primăria Nucșoara, Carpathia, The Plot, Autonom, Textar, Sameday, Tășuleasa Social, Bandbook Munteanu.